Cărţi
Bruce Benderson, Românul. O autobiografie erotică
Editura Trei, Bucureşti, 2008, 496 p.
„Din câte stiu, în Occident, marile magazine de carţi au secţiuni importante cu literatură gay. Universul literar gay e consistent. Din această lume, foarte îndepărtată, soseşte în cultura noastră periferică, din când în când, câte un roman sau un scriitor. Sau, în cazul acesta, un autor care scrie o carte gay despre România. Cartea lui Bruce Benderson începea mişto, dar a început să mă agreseze destul de repede. Ce păcat de scriitura fină, inteligentă, de pasiunea pe care o descrie atât de viu, dacă, brusc, Bruce Benderson începe să toarne lecţii de istorie. El nu şi-o trage pur şi simplu cu un tânăr român. El trebuie să şi-o tragă gândindu-se la marile figuri fondatoare ale istoriei româneşti. La pagina 29 (deşi deziluzia începuse la pagina 28, când autorul începe să vorbească despre Carol I ca la Discovery Civilisation), în acest roman gay începi să citeşti: „Poporul său (al tânărului prostituat român pe care îl agaţă în Budapesta, n.n.) datează din anul 101 d.H., când triburile cunoscute sub numele de daci au fost cucerite de Imperiul Roman, ai cărui soldaţi au făcut căsătorii mixte cu femeile lor. La sfârşitul secolului al Xlll-lea, luaseră deja naştere două principate, Valahia şi Moldova.
Face apoi o pasiune nesănătoasă pentru regina Maria. Dă-i şi povesteşte ce-a făcut regina, cu cine a făcut-o, de ce a făcut-o, de ce a făcut-o, de fapt. Când merge odată pe munte, se apucă să ţină o prelegere despre Brâncuşi. Apoi, iarăşi, nu e clar de ce, deşi el explică de ce, îl ia în braţe pe Carol al Il-lea. De la Carol trece la Lupeasca. Prelegerile sunt garnisite cu partidele de sex şi cu aventurile amoroase. Sau vice-versa. Sexul şi amorul sunt garnisite cu incursiuni adânci în istorie, iar în momentul acela, ţie, ca cititor, parcă îţi sare acul de la pick-up. Undeva devine clar că Benderson a învăţat o schemă de succes pe care o aplică peste o poveste bună. Cumva, încearcă să scoată exotismul din români ca să îi iasă în final un roman gay exotic, un fel de Maitreyi homosexual. Un şmecher!” („Academia Caţavencu”, Anul XVIII, nr. 16 (852), 23-29 aprilie 2008, p. 30).Andrew Calimach, Legendele iubirii
Miturile necenzurate ale Greciei conţinând Erotes de pseudo-Lucian din Samosata. Restaurate şi repovestite de Andrew Calimach. Traducere din limba engleză de Ilinca Turcu. Ilustraţii de Gheorghe Negulescu, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2008, 205 p.
„Cartea lui Calimach oferă (...) o colecţie de repovestiri ilustrate şi adnotate ale miturilor greceşti, fiind (...) unica din lumea modernă ce conţine numai mituri despre relaţii între parteneri de acelaşi sex. Volumul îmi pare a fi un fermecător model de „popularizare angajată” a culturii clasice” (James L. Butrica).Neculai Constantin Munteanu, Ultimii şapte ani de acasă
Un ziarist în dosarele Securităţii, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2007, 368 p.
„Interviul care serveşte drept prefaţă cărţii noastre încearcă să elucideze problemele delicate ale cazului: ameninţarea cu închisoarea de drept comun pentru homosexualitate, atitudinea colegilor turnători, sau agenţi de influenţă, relaţiile cu familia şi, mai ales, gestul de aderare la Mişcarea Goma, încununat de admirabila scrisoare adresată lui Nicolae Ceauşescu” (Doina Jela).
Aris Fioretos, Adevărul despre Sascha Knisch
Editura Polirom, Iaşi, 2006, 448 p.
„Acţiunea romanului se petrece la Berlin, în torida vară a anului 1928. Sascha Knisch, un barbat cu obiceiuri sexuale aparte, lucrează ca operator la cinematograful „Apollo”. Într-o seară o reîntâlneşte pe enigmatica Dora Wilms, cu care are o aventură secretă. O săptămână mai târziu, când poliţia descoperă trupul neînsufleţit al Dorei, Knisch este acuzat de crimă. Încercând să-şi dovedească nevinovăţia, personajul dă de urma unei conspiraţii ştiinţifice şi se trezeşte implicat într-o poveste în care nimic nu este ce pare a fi. Cum poate dovedi ceva ce, aparent, nu s-a întâmplat niciodată? Ce se petrece de fapt la Fundaţia pentru Cercetări Sexologice? Si de ce este important să ai testicule?”Asociaţia Accept, Orientarea sexuală. Ghid pentru profesori
Bucureşti, 2005, 92 p.
Ghidul se adresează profesorilor oferindu-le o serie de sugestii despre cum ar fi bine să fie abordată chestiunea orientării sexuale şi a homosexualităţii în cadrul orelor de educaţie pentru sănătate din şcoli. Conţine capitole ca: Orientarea sexuală, Prejudecăţi şi stereotipuri referitoare la gay, coming-out, Homofobie şi homonegativitate.
„Asociaţia ACCEPT vă pune la dispoziţie acest ghid pentru a vă furniza un set de informaţii şi de sugestii despre cum ar fi bine să fie abordată chestiunea orientării sexuale şi a homosexualităţii în cadrul orelor de educaţie pentru sănătate. Deoarece studiile de specialitate indică faptul că aproximativ 5% din populaţia adolescentă este de orientare homosexuală, considerăm că este important ca dumneavoastră să ştiţi:
- să trataţi acest subiect cu siguranţa şi profesionalismul unui profesor bine informat;
- să relaţionaţi în mod constructiv cu acest segment de elevi, oferindu-le informaţii corecte şi o consiliere adecvată;
- şi, nu în ultimul rând, să contribuiţi la formarea unei generaţii de tineri educaţi în spiritul cunoaşterii şi acceptării diversităţii, principiu fundamental pentru cetăţenii europeni” (p. 9-10)
Adrian Schiop, Pe bune/pe invers
Editura Polirom, Iaşi, 2004, 240 p.
„Schiop propune un personaj ingenuu, homosexual, complexat, inhibat, (semi-)ratat social. Textul său este un fel proces-verbal al unui grup” (C. Rogozanu).
Fragment: „De fapt, situaţia mea era mai complicată – de câţiva ani ziceam că homosexualitatea e genul de sexualitate ok care mă exprimă ok şi, prin urmare, mă străduiam în direcţia asta pe care ziceam că, iar prietenii erau la curent cu ce mă străduiam... Până una-alta, nu găsisem pe nimeni, iar homosexualitatea asta virtuală – de homosexual fără experienţe homosexuale – începea să mă apese: toată lumea aştepta o confirmare bazată pe fapte concrete, iar eu întârziam s-o dau. Cum toată sexualitatea mea deviantă se petrecea inside, în interiorul marelui meu creier, în afară nu străbătea nimic, decât un comportament onanist ortodox, care nu putea convinge pe nimeni”William S. Burroughs, Pederast
Traducere si note de Dan Croitoru. Editura Polirom, Iaşi, 2003, 168 p.
„Pederast este cronica pasiunii homosexuale a personajului principal, William Lee, pentru tânărul Eugene Allerton, desfăşurată într-un Mexico City desprins parcă dintr-un tablou suprarealist”.Lionel Povert, Dicţionarul gay
Literatură / cinema / televiziune / show-biz / pictură / muzică / foto / etc. Traducere din limba franceză de Iulia Stoica şi Felix Oprescu, Editura Nemira, Bucureşti, 1998, 334 p.
„Acest dicţionar speră să contribuie la înţelegerea faptului că a fi homosexual nu înseamnă decât a fi într-un alt mod bărbat sau femeie, adică o fiinţă umană. El se adresează tuturor acelora care astăzi se caută şi se descoperă, bărbaţilor sau femeilor care au crescut într-o acceptare şi o înţelegere mai bune ale propriei lor persoane şi ale celorlalţi” (Cuvânt înainte, Lionel Povert)